În primul rând, verifică întotdeauna ceea ce citești, printr-o evaluare atentă
Chiar dacă vin de la surse considerate sigure de către tine, verificate personal anterior, informațiile pot fi la un moment dat incorecte, afectate de prejudicii personale ale editorilor. Gândește-te că nimeni nu este perfect și că toți putem greși la un moment dat.
Dar, de ce ce ți-ar păsa, la urma urmei? Pentru că meriți adevărul. Pentru că, distribuindu-le, ele iți pot distruge credibilitatea și reputația în rândul prietenilor și cunoștințelor. Pentru că te pot afecta personal, uneori chiar mortal.
Stirile false pot inspira oamenii la fapte violente , la ură, la îndepărtare de alte persoane și, datorită motoarelor care selectează informații de factură similară, să crezi că lumea este așa și să te trezești într-o bulă plină de ură. Iar dacă crezi că doar celor needucați, care citesc puțin spre deloc, li se întâmplă asta, te înșeli. Li se întâmplă mai ales celor care citesc foarte mult, persoane cu intentii bune, care nu ar face astfel de lucruri si de aceea, sufera de o oarecare naivitate si credinta ca nimeni nu are face asa ceva intentionat. Aceste informații false și aceste bule pot fi insidioase. Te trag încet încet într-o lume plină de frică și ură. Frica controlează cel mai bine oamenii.
În al doilea rând, este bine de știut că deși știrile tind să se focalizeze pe lucruri rele, ele sunt fapte sau lucruri extraordinare, adică nu sunt obișnuite.
Obisnuința este încă formată din lucruri frumoase, benefice societății. Atunci când vom avea la știri prezentate doar lucruri frumoase, deși lumea se prăbușește în jurul nostru, atunci ne putem pune întrebarea: Oare nu ni se servește propagandă? Și noi, românii, avem exemple relativ recente cu alimentări goale, cozi infernale la tacâmuri de pui și știri în care aflam că totul e bine, e bunăstare și că producem mâncare în exces.
Vânătoarea de vrăjitoare -un rezultat monstruos al știrilor false
Minciuna și neadevărul întotdeauna au intenții meschine în spate, de obicei ale unor persoane sau grupuri restrânsecare caută să controleze societatea sau să obțină putere prin frică. Le putem declara arme împotriva democrației și, de aceea am decis vă oferim câteva noțiuni de bază care să vă ajute să identificați singuri ce fel de informații ați primit, ca aport la sprijnirea democrației.
Considermăm că, pentru a identifica falsitățile singuri, este nevoie să cunoașteți, în primul rând, ce este prejudiciul/partizanatul („Bias” eng.) și ce sunt aberațiile de logica („logical fallacy” eng.) și cum poți identifica mai multe tipuri de aberații logice. Astfel, vă vom ajuta să vă îmbunătățiți cunoștințele necesare pentru a recunoaște informațiile false, de la știri false la propagandă, cu exemple.
Ce sunt știrile false (eng. fake news)?
Știrile false se referă la informații false sau înșelătoare care pretind că sunt știri adevărate.
imagine preluata de pe www.g4media.ro
Ce tipuri de știri false avem?
- Cu intenție rea: știre falsă creată cu intenție pentru a crea prejudicii, pagini de internet care imită surse credibile de informații, pseudo-pagini de știri, imagini sau chiar video-uri modificate (deepfake).
Imagine preluată de pe site AFP (Agentia France Presse – departament Fact check)
- Fără o intenție malignă: informații false, inexacte sau înșelătoare fără a avea neapărat o intenție în spate (zvonuri, erori factuale, farse, satiră, parodie)
Exemple de parodie (Preluat de pe Times New Roman – “Ca sa nu mai rimeze cu sărac, Ion Țiriac își schimbă numele în Țiriardar”
Știrile false se împart și în :
- știri total neadevărate: inventate ca să determine oamenii să faca ceva (ex să creadă ceva sau să cumpere un produs etc)
- știri parțial adevărate: citează ce a spus o persoană dar contextul știrii dă impresia total diferită față de ce a vrut persoana să spună.
Exemplu de stire falsă in ROmania in 2022:
- Presupusa vizită a lui Elon Musk în România
- Incendierea cu intenție a pădurilor in perioada secetoasă cu scopul de a pune sub semnul întrebării modificările climatice informatie verificata AFP
Cum le putem identifica? Avem o informație suspectă dacă avem:
- Lipsă de dovezi sau surse pentru afirmațiile / informațiile oferite
- Se face confuzie intenționată între informații, fapte,opinii și interpretări
- Sursa nu e credibila, e posibil să aibe un interes sau a mai oferit informații false
Ce este propaganda?
Informație, în special de natură înșelătoare sau părtinitoare, utilizată pentru a promova un punct de vedere sau o cauză politică anume.
Scopul ei este de a influența în mod activ opinia și comportamentul oamenilor, mai degrabă decât de a comunica doar fapte despre ceva anume.
Exemple de propaganda impotriva SUA in Coreea de Nord . Astfel, încearcă să prezinte pe americani în lumină negativă și să regimul dictatorial existent ca singura modalitate de ai salva de lucruri mai rele cum ar fi tortura femeilor coreene de către americani.
Cum identific propaganda
“Nu permite ca opiniile celorlalți să devină realitatea ta” – Les Brown
- Se prezintă doar o variantă/ perspectivă a evenimentului. Ce variantă are cealaltă parte dintr-o dispută, conflict?
- În spatele știrii avem o sursă puțin credibilă: Cine deține acel trust de presă sau pagină de știri? De unde vin banii?
- Citește informații legate de subiect: Informații adiționale îți pot releva o posibilă părtinire
- Fă diferența dintre fapte (lucru petrecut în realitate) și opinii (părerea cuiva)
- Sursa informațiilor tale caută să instige la frică, să întărească prejudicii sau chiar să provoace ură. Este o propagandă foarte comună, de obicei folosită și să distragă atenția (tip: micii de la Kaufland)
Propaganda în Romania comunistă:
La 28 august 1944 a fost înființată Secția de Propagandă și Agitație a Partidului Comunist Român (PCR), devenită din 1965 Direcția
de Propagandă și Cultură, secție a Comitetului Central al PCR care avea misiunea de a difuza „cultura de masă”. Între anii 1948 și 1965 a fost condusă de Leonte Răutu (Lev Oighenstein), iar din 1965, de Ion Iliescu. Din acest an, Secția de Propagandă și Agitație împărțea responsabilitatea muncii de propagandă cu Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA). Din 1969, în contextul deschiderii către Occident, a fost creată Comisia de Propagandă Externă
Exemple de propaganda in epoca comunista:
Elena Ceaușescu, savant de renume mondial.
Elena Ceaușescu absolvise doar școala primară (4 clase).
Exemple de propaganda în prezent: Rusia pretinde că lupta împotriva nazismului din Ucraina, dar ei adoptă tactici folosite de GErmania nazistă (simboluri, inarmare copii)
Sau Ideea răspândită de guvern în Rusia cum că Ucrainenii si-ar fi bombardat propriile orașe ca să dea vina pe rusi. Bineînțeles că nu se arată adevărata distrugere din Ucraina.
Russian Orthodox Church has warned that Easter bread bought on the Internet doesn’t have sacred powers rendered only by officially ordained priests and licensed to sell in church stores and grocery stores. Easter bread with zwastika are exempt.
Pentru a analiza știrile / informațiile înșelătoare și/sau propaganda care circulă în spațiul public e neapărat nevoie să cunoașteți următoarele noțiuni:
- PĂRTINIREA/ PREJUDICIUL (Bias eng.)
Prejudiciul (părtinirea) este un mod disproporționat de a cântări în favoarea sau împotriva unei idei sau lucru și se poate manifesta pentru sau împotriva unei persoane sau a unui grup, într-un mod care este considerat nedrept, incorect. Oamenii dezvoltă prejudicii pentru sau împotriva unui individ, grup sau a unei credințe, de aceea trebuie mereu sa ne auto analizăm atât pe noi cât și informațiile care le primim din spațiul public. Prejudiciu(părtinire) s-ar traduce în știință și tehnică prin sintagma: eroare de sistem.
Exemplu: proiectarea de calități pozitive asupra oamenilor, fară ai cunoaște cu adevărat. (exemplu istoric : “ Hitler este un om bun pentru că iubește animalele”. Probabil ca a iubit animalele, dar a promovat genocidul a milioane de oameni.
- ABERAȚIILE DE LOGICĂ (Logical Fallacy eng.)
O aberație (eroare) logică este un afirmație care poate fi demontată/infirmată prin raționament și diferă de cele subiective sau cele infirmate pur și simplu de fapte. O aberație logică are o logică defectuoasă sau chiar înșelătoare și care slăbește un argument (o afirmație adevărată) prin distorsionarea problemei, prin tragerea de concluzii false, folosirea denaturată, eronată sau chiar rău intenționată a probelor sau a limbajului.
Aceste aberații (erori) logice sunt afirmații fără temei, făcute de obicei cu o convingere puternică astfel încât ele sună ca și cum are fi fapte deja verificate, dovedite. Oricare ar fi originea lor, aberațiile logice pot avea o viată a lor proprie când sunt popularizate de media și chiar pot deveni parte ale crezului național. Astfel, dacă o aberație este comunicată suficient de des pe canalele publice, ea poate deveni adevăr în mintea maselor (Exemplu: pământul este plat).
Exemple din cele mai populare aberații existente:
2.1. Atacarea unei persoane care face o afirmație (caracterul ei) și nu afirmația în sine făcută de aceasta.
Ionescu nu poate spune că cercul e rotund pentru că e un om rău și lumea știe că fură ideile altora.
2.2. Argumentarea făcută împotriva unei versiuni distorsionate prin simplificare intenționată a afirmației făcută de adversarul tău
Se modifică ce a întrebat adversarul și apoi purcede la demontarea falsei pozitii.
Popescu: acesta e cel mai bun restaurant cu mâncare italiană din oraș!
X: Crezi că asta e cel mai bun restaurant din oraș?
2.3. Să pui (multe) întrebări încărcate de concluzii nedovedite (tactică folosită de unii avocați).
Popescule, îți mai bați nevasta? (astfel, persoana este etichetată ca și agresor de femei, fie că acest lucru este adevărat sau nu)
2.4. Să îți folosești limbajul într-un mod greșit sau înșelător fie pentru a ascunde adevărul, fie pentru a evita să adopți o poziție oficială.
Eu folosesc corect acest instrument, deci sunt un om corect. Corect (în sensul de corectitudine morală), corect (în sensul de utilizare corectă a unui instrument)
2.5. Argumentarea circulară prin reafirmarea unor presupuneri ca și cum deja ar fi concluzii trase (fără explicații sau informații)
Popescu: Ionescu spune întotdeauna adevărul. X: Dar cum știi dumneata asta? Popescu: Pentru că Ionescu zice că el întotdeauna spune adevărul.
2.6. Să presupui cauzalitatea unui lucru/ fapt datorită ordinii evenimentelor.
Furturile de mașini cresc de fiecare dată cînd soarele strălucește pe cer și scad când plouă afară. Concluzionăm astfel, că zilele însorite cauzează criminalitate.
2.7. Dilema falsă, când se prezintă doar două potențiale opțiuni sau rezultate, desi ar putea fi mai multe.
Afirmație folosită des, in special cu copiii: Vrei sa mergi la culcare acum sau peste cinci minute? (ar putea merge si peste 10 minute sau deloc)
2.8. Să faci apel la o autoritate astfel încât afirmația să pară corectă
Popescu: Pamantul e plat. X: Cum stii asta? Popescu: Am auzit la televizor.
2.9. Generalizare excesivă fără a avea suficiente probe care să îți susțină afirmația.
Ești româncă, deci sigur ai o ie acasă.
2.10. Să îți bazezi adevărul afirmație tale pe faptul că e o opinie populară.
Gheorghe în Evul Mediu: Soarele se învârte în jurul pământului care este plat. X: De unde știi asta? Pentru că toată lumea știe asta.